Așa începe povestea mea…

9 august 2016
Posted by: Șerban Adrian Ionuț
www.sai88.ro-img143

Cu toții ne-am întrebat probabil la un moment dat ce ne place cel mai mult să facem, atât de mult încât să nu conteze nimic, decât acel lucru. Eu mă consider norocos că am aflat asta în urma cu 2 ani de zile, când mi-am achiziționat prima motocicletă, un Suzuki GSXR 600 din 1997.

Senzația pe care o simt pe motocicletă nu o pot descrie, dar atunci când simt motorul cum urlă sub mine și aerul îmi vâjâie pe la urechi….ei bine aceea este cea mai frumoasă muzică pe care am putut să o ascult până acum, o muzică ce mă trimite parcă în alte lumi.

De când am aflat cum aș vrea să îmi petrec toată viața, a început lupta de a ajunge să practic motociclismul la un nivel cât mai înalt.

Debutul l-am avut la circuitul de karturi “Amkart” unde voiam să învăț să simt motocicleta cât mai bine. Chiar dacă au fost și momente mai grele, când am trântit motocicleta sau am ieșit în decor, după doi ani deja îmi doream să ajung la circuitul mare de la Adâncata. Știam că motocicleta pe care o aveam era prea veche pentru un circuit mare de Superbike și am decis să o vând și să mă străduiesc să cumpăr una mai nouă. Aici a urmat partea cea mai grea, am început să lucrez cu tatăl meu la firma pe care o avem în Târgoviște, doar că banii întârziau să apară și frustrarea era cu atât mai mare cu cât deja începuse sezonul moto și eu nu aveam strâns nimic pentru motocicletă.

Fiind pasionat motociclism, eram conectat la toate forum-urile și site-urile specializate în domeniu. Într-o bună zi, o prietenă postează un anunț prin care se căutau figuranți pentru un film ce urma să prezinte istoria Harley and the Davidsons. Plata pe ziua de filmare era destul de bună, îmi făcusem calculul ca după ce iau banii de la filmări,  să îmi cumpăr măcar combinezonul din piele, deoarece în legătură cu motorul, începeam să mă resemnez cu faptul că nu voi reuși să îl achizitionez prea devreme.

Zis și făcut, am trimis un mail către cei ce se ocupau de casting și a doua zi m-au sunat să plec spre București deoarece am fost selectat. Norocul meu era că sora mea locuia în București și mă putea ajuta cu cazarea pe perioada filmarilor.

Platourile de filmare


Ajuns pe platourile de filmare, mi-am cunoscut colegii și împreună ne-am aflat rolurile (acelea de motociclisti boschetari de la 1930, an in care se intampla actiunea), nu mare mi-a fost surprinderea să aflu că pe marea majoritate a noastra ne leagă pasiunea pentru motoare.  Zilele de filmare erau foarte lungi și foarte obositoare, dar atâta timp cât erau motoare și multi iubitori ai motociclismului, oboseala nu mai conta.

Aici l-am cunoscut pe Șerban Buliga, care participase în Campionatul de Superbike cu ani în urmă și avea atât de multe să îmi povestească că orele treceau pe nesimțite. Într-una dintre zile el m-a îndeamnat către cursul de pilotaj al lui Cătălin Cazacu, campionul nostru național la SBK.

Nu am stat prea mult pe gânduri și am luat legătura cu Cătălin, mai era un singur loc liber pentru ziua de joi, zi în care trebuia să fiu la filmari, am telefonat la agenția de casting urgent și am reușit să îmi iau liber pentru a merge la curs. Problema era că în acel moment nu aveam motor, nici combinezon, atunci au început toate lucrurile să se așeze, cu motorul m-a ajutat Cătălin, aveau ei la echipă unul de închiriat, combinezon am reușit să găsesc la o prietenă ce nu se grăbea să primească banii pe el, deoarece toți banii pe care urma să îi iau de la filmări trebuia să îi dau pe închirierea motocicletei și pe curs. Când credeam că totul este aranjat, proprietarul motorului, cum este și normal, mi-a comunicat garanția pe care trebuie să o plătesc odată cu chiria percepută pentru motocicletă, deja bugetul meu era stins și nu știam de unde să fac rost de suma necesară. Proprietarul motorului a fost de înțelegere, având în vedere că cel ce ne va preda cursul era campionul național, Cătălin Cazacu și așa am scăpat fără să mai plătesc garanția.

Eram în al nouălea cer, am făcut planul cu Șerban și joi la prima ora eram la el și făceam ultimele aranjamente pentru a porni către Adancata. Ajunși la circuit am făcut cunoștință cu motorul pe care urma să îl pilotez, un Suzuki GSX-R, pregătit de circuit, de “600cc”, dar foarte puternic. După jumătate de ora de teorie am intrat pe circuit, un circuit nou pentru mine, dar eram liniștit deoarece Cătălin urma să meargă în fața noastră să ne arate trasele corecte.

În prima jumătate a zilei am încercat să mă obișnuiesc cu motorul, căruia nu îi mergea vitezometrul, nici turometrul, (bordul afișa doar treptele în care se afla motorul) și să învăț circuitul cât mai bine , nu voiam să mă avânt prea tare și să ies în decor, deoarece nu mai aveam buget și pentru reparații la motor. Când am început să mă obișnuiesc cu motorul și cu circuitul, băieții au hotărât să îmi spună adevărul, acela că motorul era de 1000 centimetrii cubi …nu mi-au spus de la început lucrul acesta din motive de siguranță.

În a doua parte a zilei începusem să mă simt din ce în ce mai comod pe motocicleta Suzuki. Înainte de ultima intrare pe circuit, mi s-a comunicat că motorul are și “Quickshifter” , ceea ce mă bucura enorm deoarece pierdeam timp prețios la schimbarea treptelor. Deja acomodat cu motorul și cu circuitul, în ultimele tururi am reușit să scot timpi de sub 1.50/tur (pe varianta scurtă a circuitului), timpi ce îmi asigurau teoretic calificarea intr-o cursa SBK.

Și așa…după 2 ani de muncă multă, încredere și determinare mi-am împlinit visul de a ajunge pe un circuit de Superbike. Acum începe munca pe care abia o așteptam, cât mai multă practică și cât mai multe ore petrecute cu nume mari din motociclismul românesc. Planul pentru anul acesta este să mă perfecționez cât mai mult, urmând ca anul viitor să iau parte la competițiile din Superbike-ul Romanesc.

www.sai88.ro-img144

Lasă un răspuns