Din nou în lumea mea!!

2 octombrie 2018
Posted by: SAI88

După mai bine de un an de pauză, astrele s-au aliniat și cumva am reușit să îmi achit o parte din datoriile create de campionatul de anul trecut, ceea ce mi-a dat curaj să mai investesc într-o cursă, măcar una pe anul acesta.

După ce Olteanu Garage a pregătit motocicleta pentru o noua intrare pe pistă, nu puteam să rezist și să nu o scot la o tura pe pistă, știam că odată ajuns acolo, nimic nu m-ar mai fi putut împiedica să îi testez din nou limitele, odată cu ale mele. Am stors toate buzunarele, am spart vreo două pușculițe și vineri dimineața, după ce am încărcat motocicletele am plecat spre Adâncata, acolo urma sa aiba loc ultima etapă a campionatului MotoRC.

Ajunși la circuit, sentimentul simțit este greu de explicat, revenirea în locul unde mi-am descoperit adevărata dragoste pentru acest sport, numit motociclism, mi-a umplut sufletul cu un amalgam de sentimente. Nu am zăbovit prea mult, ardeam de nerăbdare să intru pe circuit, așa că am descărcat motocicletele, am pregătit boxa și la prima sesiune de warm-up, în ciuda temperaturilor, eram pe circuit cu zâmbetul până la urechi.

Planuisem ca ziua de vineri să fie una de reacomodare, de reînnodare a vechii mele prietenii cu „Milka„, mai ales că motorul era proaspăt servisat și avea neovie de rodaj, așa că am ieșit la plimbare.

Nu mă interesa că este frig, că pista este rece, la fel și cauciucurile, voiam să fac cât mai mulți kilometri, să recuperez în aceste câteva zile perioada în care la curse am fost doar spectator. Am terminat ziua de vineri amorțiți de oboseală, am intrat primul și am ieșit ultimul de pe pista la fiecare sesiune, cu zambetul pe buze am plecat către casă să ne odihnim pentru ziua de sâmbătă, zi în care erau programate sesiunile de calificare.

Sâmbătă dimineața am ajuns la fel de nerabdator la circuit, motorul și-a făcut rodajul „rapid„, nu mai aveam timp de plimbare, trebuia să tragem tare de motocicletă pentru că în calificări timpii contează și toți piloții urmăresc să își asigure o poziție cât mai bună pe grila de start. La prima sesiune de calificări am reușit să obțin un timp de 1.58/tur, timp ce mă plasa pe poziția a 9-a în grila de start, eram hotărât să mai dau jos câteva secunde, doar că atunci când dădeam “gazul blană” simțeam că ceva patinează și că pierd puțin din puterea motorului, speram totuși să mi se pară mie din cauză că nu am mai mers de prea mult timp. Așa că am intrat în a doua sesiune de calificări pe un vânt destul de puternic și pe o temperatură destul de scăzută, hotărât să îmbunătățesc timpii, doar că problema cu pierdutul puterii a peristat și condițiile meteo nefiind de partea noastră, nu am reușit să mai scad nimic din timpii pe tur. Ajuns la boxă temerea noastră se adeverea….ceea ce patina la motociclea și o făcea să piardă din putere, era ambreiajul. Puterea motorului a fost prea mult pentru un ambreiaj vechi, acesta a cedat puțin câte puțin până când a început să patineze de la turații tot mai joase.

Ziua de duminică, ziua cursei. Știam că nu avem posibilitatea să schimbăm ambreiajul, bugetul abia ne acoperea cauciucuri SH, nu se punea problema de achiziționarea unui nou ambreiaj, nu aveam încotro, urma să luăm startul în cursă cu ce aveam.

După două sesiuni de warm-up urma cursa, ne-am poziționat toți pe grila de start și după turul de încălzire am luat startul în cursă. A fost cel mai bun start pe care l-am avut până acum – de pe locul 9, de unde am luat startul, în primul viraj am ajuns pe locul 4, a urmat o greșeală la câteva viraje distanță și am fost rapid sancționat de 3 colegi de cursă. Am încercat să trag tare să mă țin după ei, dar problema ambreiajului devenea tot mai incomodă, acesta patina tot mai tare și după câteva ture m-am trezit pe locul 10. Am reușit în ultimul tur să profit de relaxarea unui coleg și la câțiva metrii distanță de finish l-am depășit, reușind să termin cursa pe locul 9 din 18. În ciuda problemelor create de ambreiaj m-am simțit minunat, handicapul de putere l-am recuperate prin viteza pe viraje, unde am reușit să îmbunătățesc destul de mult.

Și așa am pus gaz pe foc și vreau mai mult pentru că știu că dacă petrec mai mult timp pe pistă reușesc să mă bat cu plutonul fruntaș. Am nevoie de practică, iar asta implică resurse financiare pe care nu pot sa le susțin total, prin urmare avem nevoie de susținere din partea autorităților locale sau a operatorilor economici, din partea oricui dorește să investească în viitorul motociclismului românesc… Până sosesc ajutoare facem tot posibilul să fim prezenți cât mai des pe ciruict, târâș-grăpiș mai dăm câte o fugă la pistă și lăsăm concediile pe anii ce vor urma… ;))

Mulțumesc prietenului, profesorului și mecanicului meu Călin Florin pentru tot sprijinul și pentru toată implicarea, YOU ARE THE BEST!!!

Mulțumesc nutriționistului meu, prietenului meu cel mai bun, iubita mea, Mădălina, pentru tot ajutorul și suportul oferit, pentru că a avut grijă de alimentația mea, pentru ca a facut weekend-ul perfect și pentru că….. a avut o pușculiță de spart :))

Mulțumesc tuturor ce au fost alături de noi weekend-ul acesta, fie cu trupul, fie cu gândul !!!!